Dan Plăeșu este unul dintre prietenii mei de la Dunăre cu care am fost binecuvântată în cei 18 ani cât am locuit în Galaţi.
Era pe la începutul anilor ’80, după ce Dan publicase volumul de fantezii satirice „Colecţionarul de excepţii” (1983, Editura Junimea, Iaşi) când eu lucram la Biblioteca UJCM şi eram foarte dornică să aduc diferite evenimente, cărţi şi scriitori în secţiile unde lucrau meşteşugarii gălăţeni. Dan Plăesu a acceptat cu bucurie să-şi prezinte cartea şi să citească câteva din schiţele sale într-o secţie de nevăzători. Era o sală mare în care vreo 20-25 de lucrători mulau din cartoane cutii de diferite mărimi. Le mergeau mâinile repede, de parcă erau robotizate. Îmi amintesc că l-am prezentat pe Dan Plăeșu, care le-a oferit unele informaţii despre el, despre carte, a citit câteva proze şi, la cererea audienţei, vreo două în plus. La final, a răspuns întrebărilor, surprinzător de multe, dovadă că oamenii au ascultat cu atenţie, au fost interesaţi de tematică, au vizualizat cu ochii sufletului şi-ai minţii scenele picante şi erau curioşi să afle cât mai multe din secretele scrisului. Pentru lucrătorii din acea secţie a fost un eveniment cu totul deosebit, despre care au tot vorbit în săptămânile ce au urmat. Dacă nu mă înşeală memoria, cred că am fost împreună cu autorul şi la o secţie de croitorie, unde prezentarea cărţii a fost de asemenea un succes.
Din când în când, îi dădeam lui Dan să citescă din poeziile sau scenetele de teatru pe care le aveam în lucru și luam în serios orice sugestie ori feedback, pentru că el era Maestru. Dan mi-a dat să citesc vreo două piese de teatru. „Sfârşitul lumii începe azi” mi-a produs o impresie puternică.
A fost o mare bucurie să fiu în sală, la premiera piesei lui, „Octombrie cu ghiocei”, pe scena Teatrului Dramatic Galaţi, în 1989. A fost un spectacol cu o sală arhiplină, cu aplauze frenetice nu numai la sfârşitul piesei ci şi în timpul prezentării.
După ce m-am mutat în Noua Zeelandă, în toamna anului 2002, tot cărţile au fost liantul prieteniei noastre. Din când în când primeam prin intermediul cuscrilor mei din Oneşti care veneau în vizită câte o carte semnată de Dan Plăeşu, proaspăt publicată.
Aşa au ajuns la mine „Consulting and Love”, „Vinovatele meandre”, „Ce mai fac sisifii”…
În 2013, am publicat împreună cu Violeta Ionescu, o altă bună prietenă de la Dunăre, volumul de poezii „Oglinzi” la editura Oscar Print, București. Dan a acceptat cu bucurie să fie redactorul cărţii. A scris o prezentare scurtă şi plină de esenţă pentru coperta a patra şi, de asemenea, a prezentat cartea la Festivalul cărţii „Axis libri”, ediția a V-a, eveniment la care am fost prezente amândouă, dar şi alţi prieteni dragi.
Ne-am întâlnit de câteva ori în 2013 la o terasă şi un pahar de poveşti împreună cu Violeta Ionescu şi Victor Cilincă sau la o plimbare pe faleză împreună cu Lili Ciubotaru şi Toni Ciubotaru (rude şi prieteni dragi din Oneşti, care au plecat de curând dintre noi, ca victime ale covid-19), Vasilica Grigoraş şi Mioara Antip.
Dan Plăeşu cu generozitatea şi expertiza care-l caracterizează a scris cronici de carte la ambele volume ale antologiei bilingve „Poetical Bridges – Poduri lirice”, pe care am tradus-o şi editat-o. Cronicile lui au fost extrem de apreciate atât de colaboratorii din Noua Zeelandă, cât şi de cei din România, Grecia, Elveţia.
În 2018, Dan a fost unul dintre prietenii scriitori prezenţi la lansarea acestor antologii organizată de prietenul nostru comun, actorul, dramaturgul și poetul Vlad Vasiliu la Centrul Cultural „Dunărea de Jos”.
Dan Plăeşu, prietenul meu de la Dunăre, împlinește 80 de ani și, de asemenea, sărbătorește 55 de ani de la debutul literar cu poezie publicată în revista „Ateneu” Bacău (1966).
Din CV-ul publicat la sfârşitul cărţilor pe care mi le-a oferit în ultimii ani, am făcut o selecţie, ce va vorbi de la sine despre un scriitor complex, care a abordat genuri literare diferite şi a publicat lucrări diverse: poezii, fabule, proze, inclusiv romane, piese de teatru, scenete, cronici literare şi dramatice la diferite edituri sau publicaţii din ţară sau reviste on-line din străinătate
Dan Plăeşu s-a născut la Galați, 25 octombrie 1941: filolog, ziarist în presa locală și centrală, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1994), în prezent la Filiala Sud-Est a U.S.R. (2006)
Debutează în teatru în 1979 cu piesa „Semnat indescifrabil: Mitică”, Teatrul Dramatic Galaţi; debut în volum: 1983, „Colecţionarul de excepţii”, fantezii satirice, Editura Junimea Iaşi.
A obţinut importante premii pentru creaţia sa, dintre care menţionez: Premiul al doilea (fabule), Festivalul Umorului „Constantin Tănase” Vaslui, 1980; premiul pentru proză al Filialei Sud-Est a U.S.R., 2012 pentru romanul „Vinovatele meandre”, Editura Junimea, Iaşi, 2011; Ordinul Ziariștilor, clasa I, acordat de Uniunea Ziariștilor Profesionişti, 2001.
A fost director al Teatrului Dramatic Galaţi (1971-1972). Membru fondator al Cenaclului literar de umor „Verva” (1977). Membru fondator al Cenaclului Galaţi al Uniunii Scriitorilor din România (1986) şi al Filialei locale a U.S. R. (2006)
Cărti:
Colecţionarul de excepţii, fantezii satirice, 1983, Editura Junimea, Iaşi;
Veghea, roman, 1985, Editura Junimea, Iaşi;
Lucrare de control la istorie, roman, 1989, Editura Cartea Românească, Bucureşti;
Gând de arici liber, fabule, 1995, Editura Hypatia, Galaţi;
Muntele personal, comedii, 2005, Editura Pax Aura Mundi, Galaţi;
Crocodil-show, fabule, 2007, Editura Pax Aura Mundi, Galaţi;
Consulting and Love, proze despre dragoste, 2009, Editura Pax Aura Mundi, Galaţi;
Vinovatele meandre, roman, 2011, Editura Junimea, Iaşi;
Adevărul despre Adam, proză scurtă, 2013, Editura Tipo Moldova, Iaşi;
Ce mai fac sisifii, comedii, 2016, Editura Sinteze, Galaţi;
Răspântiile, șapte romane insolite, 2017, Editura Sinteze, Galaţi;
și abia aparută, Garsoniera lu’ Ăl Bătrân, proză scurtă, 2021, Editura InfoRapArt, Galați.
Lucrări dramatice pe scene profesioniste:
Semnat indescifrabil: Mitică, 1979, Teatrul Dramatic Galaţi;
Pământul după ora zece şi cinci, 1981, Teatrul Dramatic „Maria Filotti” Brăila;
La început a fost peştele, 1982, Cenaclul de dramaturgie al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti şi revistei Teatru (în lectura unui colectiv al Teatrului Giuleşti);
Octombrie cu ghiocei, 1989, Teatrul Dramatic Galaţi;
Puncte cardinale, 1981, Radio Bucureşti.
Piese pe scene de amatori:
Dreptul cel sacru al luptătorului, 1983, formaţia de teatru a Uzinei Furnale-Aglomerare, Combinatul Siderurgic Galaţi;
Jocul sau Războiul nevestelor, 1985, formaţia de teatru a Institutului de Cercetări şi Proiectări pentru Produse Plate şi Acoperiri Metalice, ICPPAM Galaţi;
Muntele personal, 2005, formaţia de teatru a Grupului şcolar „Radu Negru” Galaţi.
Piese publicate în reviste și antologii (selecție)
Sfârşitul lumii începe azi, comedie, fragment, revista Dominus, 2002;
Măscăriciul în alb-negru și oranj, comedie, fragment, revista Dominus, 2006;
Fericirea conjugală a cucului, comedie în doi, integral, în foileton, revista „Dunărea de Jos”, 2007-2008;
La început a fost peştele, comedie cu vieţuitoare, integral, Antologia literaturii gālāţene contemporane, vol. 3, teatru, editatā de Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, 2008;
Cealaltă viaţă a bărbatului haios, comedie, fragment, revista „Antares”, 2009
Garsoniera lui Dumnezeu, comedie, fragment, revista Porto Franco, 2012;
Telenovele cu milionari, comedie, fragment, antologia Verva -35.2012.
Lista creaţiilor lui Dan Plăeşu este lungă, dar şi mai lungă este lista criticilor dramatici şi a scriitorilor care au scris cronici şi i-au apreciat opera autentică, plină de har, în care adevărul râde şi plânge şi ne invită să-l vedem fără mască.
Dan Plăeşu şi-a luat talentul în serios şi-a trudit în faţa foii de hârtie, maşinii de scris şi a computerului să scoată la lumină filosofia, ideile lui profunde bazate pe fina observaţie a mediului cotidian şi a contemporanilor jucându-şi la modul autentic momentele tragice ori comice pe scena vieţii.
Numărul pieselor de teatru publicate, majoritatea şi jucate ne indică faptul că genul preferat al scriitorului gălăţean este dramaturgia, comediile potrivindu-se cel mai bine personalităţii autorului. Comediile sale presărate cu ironie, umor amar ori picant sunt oglinzi fidele ale comportamentului şi atitudinii semenilor, ale vieţii de zi cu zi.
Regretatul scriitor Laurențiu Ulici spunea despre Dan Plăeşu că se dovedeşte a fi un discipol al lui Tudor Popescu, situându-se pe o atrăgătoare linie de mijloc între Baranga şi Mazilu. O extraordinară companie, de care sunt sigură că Dan este mândru.
Acum, la ceas aniversar, în „octombrie cu ghiocei”, îi doresc prietenului meu de la Dunăre, sănătate multă şi cât mai multe primăveri pline de inspiraţie şi încărcate cu bucurii de la cititori, prieteni şi familie.
Valentina Teclici, prietena de la capătul lumii.
Noua Zeelandă, 25 octombrie 2021
